Azi ma suna Adriana ca sa ma invite la premiera unui film romanesc... de ce? Pentru ca Florin Piersic junior. Invitatia fiind facuta de ea, nici nu m-am gandit sa refuz!
Mergem noi doua la film istoric si dramatic wannabe, hlizim, cascam, ne pasc tentative sinucigase! Si eu am si insistat sa iesim din sala, da ea nu si nu...de ce? Pentru ca Florin Piersic junior. Bai, nu mai zic ca deja ma gandeam cum sa ma razbun pe ea ca ma adusese acolo!
Dar, mare miracol mare, se termina! ALELUIA! In fata se prezinta cativa actori, si, bineinteles si mult asteptatul Florin Piersic junior. Stau eu oleaca, ma uit. Regretele se stergeau unul cate unul din capul meu. Brusc ora aceea si ceva de plictiseala parea un sacrificiu justificat. Iar cand si-au terminat si vorbaraia, ne-am apropiat si regretele au disparut complet... Inalt, sarmant, misterios si per total foarte foarte sexi, Florin Piersic junior.
Adriana, acu' nu-mi mai vine sa te bat... de ce? Pentru ca mi-ai facut ziua buna... de ce? Pentru ca Florin Piersic junior.
vineri, 11 septembrie 2009
luni, 7 septembrie 2009
Public Restroom
Azi tovarasul George a venit cu o propunere... O propunere interesanta. Demna de luat in- bine, ne-am facut un blog comun!!! Ce-o sa faceti?! Dati-ma in judecata!
...sau mai bine nu.
Daca vreti sa vedeti cam ce excreteaza creierele noastre, intrati acilea:
http://painesimiere.blogspot.com/
P.S. : Titlul e " Public Restroom" ca sa nu fie " Toaleta publica".
...sau mai bine nu.
Daca vreti sa vedeti cam ce excreteaza creierele noastre, intrati acilea:
http://painesimiere.blogspot.com/
P.S. : Titlul e " Public Restroom" ca sa nu fie " Toaleta publica".
miercuri, 2 septembrie 2009
Shamon!
Booon....so, astazi, umbland prin computeru' mamei, am dat peste un folder cu poze vechi. Poze de pe vremea cand stateam in banca cu George, cand aveam pretentii de roackerita, cand aveam breton de Cleopatra, cand Alexandra nu era inalta si moadeala.
Dar miezul, alias ceea ce ma face sa scriu in momentul de fata, sunt imaginile cu sau impreuna cu o persoana vesnic ubicua in viata mea- Cristina ( aka Kadaj, Carrie, Carolina etc). Ei da, dragi telespectatori si radioascultatori, cum ar spune S. King tradus, Cristina, my all-time best friend. Ca sa fac un rezumat corespunzator, nu exista persoana cu care sa ma cert mai mult decat cu ea, si culmea, doar foarte rar din prostii! De ce? Pentru ca e una din EXTREM de putinele persoane care ma intereseaza, pentru ca mi-e draga si nu concep existenta mea fara a ei. E destul de simplu, serios, ne cunoastem de atata vreme ca nu mai are importanta ca de multe ori suntem insuportabile ( probabil n-ati inteles... IN-SU-POR-TA-BI-LE.... gata, ma simt mai bine acum ca am demonstrat ca stiu si sa silabisesc).
Dar faza e ca avem multe de vorbit... sau mai bine zis, ne facem multe de vorbit. Si ne si place sa palavragim. Doar nu se asteapta cineva sa facem ceva care sa includa si miscare fizica... Nu, nu, e impotriva firii mele. Dar am inceput deja sa bat campii, asa ca in order sa nu va pierd total interesul, am sa postez ( fara acordul Cristinei) poza care mi-a gadilat degetele si m-a pus pe tastat. Here goes...
Dar miezul, alias ceea ce ma face sa scriu in momentul de fata, sunt imaginile cu sau impreuna cu o persoana vesnic ubicua in viata mea- Cristina ( aka Kadaj, Carrie, Carolina etc). Ei da, dragi telespectatori si radioascultatori, cum ar spune S. King tradus, Cristina, my all-time best friend. Ca sa fac un rezumat corespunzator, nu exista persoana cu care sa ma cert mai mult decat cu ea, si culmea, doar foarte rar din prostii! De ce? Pentru ca e una din EXTREM de putinele persoane care ma intereseaza, pentru ca mi-e draga si nu concep existenta mea fara a ei. E destul de simplu, serios, ne cunoastem de atata vreme ca nu mai are importanta ca de multe ori suntem insuportabile ( probabil n-ati inteles... IN-SU-POR-TA-BI-LE.... gata, ma simt mai bine acum ca am demonstrat ca stiu si sa silabisesc).
Dar faza e ca avem multe de vorbit... sau mai bine zis, ne facem multe de vorbit. Si ne si place sa palavragim. Doar nu se asteapta cineva sa facem ceva care sa includa si miscare fizica... Nu, nu, e impotriva firii mele. Dar am inceput deja sa bat campii, asa ca in order sa nu va pierd total interesul, am sa postez ( fara acordul Cristinei) poza care mi-a gadilat degetele si m-a pus pe tastat. Here goes...
So, aia din dreapta e Cristina, aia din stanga is eu. In bluza Cristinei. In camera Cristinei... in bratele Cristinei. Si in spate posterul cu Tokio Hotel. Care a fost indepartat. Mare pacat mare, dar Tom cam stramba din nas la James si Kirk, asa ca ghiciti cine a zburat din peisaj...
We will rock on until the end of our times... Or until I die of one of my many horrible diseases!
Shamon, girl!;)
duminică, 30 august 2009
FUR!
Da... din cand in cand se intampla cate un mic rahat care iti aminteste ce-i cu viata ta. In ce tara traiesti... ce sanse ai sa scapi.
Tovarasul George tocmai mi-a dat o veste care m-a adus cu picioarele inapoi in plaiul mioritic. In cartierele dragei Romanici, cu localnici linistiti, muncitori.... lipsita cu desavarsire de hoti si de ratati! Unde legea e suzerana. Unde oamenii se respecta intre ei. Unde poti lasa o bicicleta legata de scara mai mult de jumate de ora fara sa-ti pui probleme de gen " oare o mai gasesc acolo ori ba?". Unde lucrurile nu mai pot fi imbunatite...pentru ca deja totul e perfect!
Am sa inchei post-ul cum incheiam toate compunerile pana in clasa a 6a- si atunci a sunat ceasul si am realizat ca trebuie sa ma duc la scoala.
Tovarasul George tocmai mi-a dat o veste care m-a adus cu picioarele inapoi in plaiul mioritic. In cartierele dragei Romanici, cu localnici linistiti, muncitori.... lipsita cu desavarsire de hoti si de ratati! Unde legea e suzerana. Unde oamenii se respecta intre ei. Unde poti lasa o bicicleta legata de scara mai mult de jumate de ora fara sa-ti pui probleme de gen " oare o mai gasesc acolo ori ba?". Unde lucrurile nu mai pot fi imbunatite...pentru ca deja totul e perfect!
Am sa inchei post-ul cum incheiam toate compunerile pana in clasa a 6a- si atunci a sunat ceasul si am realizat ca trebuie sa ma duc la scoala.
sâmbătă, 29 august 2009
La multi ani...
Din cate imi imaginez, stie toata lumea de decesul neasteptat si tragic al lui Michael Jackson.
As minti daca as spune ca am fost o mare fana... cel mult pot admite ca una din melodiile lui m-a obsedat o vreme, acum mai mult timp. Atat. Insa cand am aflat de trecerea lui in nefiinta prima reactie a fost : "mda...imposibil!". Insa in zilele ce au urmat am experimentat ceva straniu. A inceput sa-mi para foarte rau... chiar sa-i duc lipsa! Stupid, zic eu, din moment ce cat a fost in viata stiam de el la modul ca eram constienta ca exista si ca e foarte faimos. Dar mi s-a parut o adevarat dezechilibrare a firii faptul ca Michael nu mai era... cum sa nu mai fie? El?!
In tot cazul, dupa cateva saptamani de ascultat si vazut, am conchis ca Michael Jackson a fost un artist genial si un om bun. Dar vreau cu disperare sa-mi inchid urechile la tot ce se zice acum. La tot ce se scrie si tot ce se "descopera" despre el. Informatiile sunt necesare, nu zic nu, dar cred ca noua generatie (de "descoperitori" ai artei lui Michael Jackson) n-ar trebui sa se loveasca intai de confesiunile asa-zisului amant al lui ( eu nu sunt o persoana din cale-afara de sensibila, dar, va zic, am citit chiar ieri niste chestii pe net care mi-au facut greata!), sau cu declinul asta care i-a fost fatal. Bine, asta ar fi ideal, sa-l vedem si noi cum l-au vazut parintii nostri, insa din nefericire, prea putin probabil.
Oricum, sper ca acum are parte de odihna pe care n-a cunoscut-o o viata intreaga! La multi ani, Michael...
V-am avertizat ca n-am sa ma pot abtine!
As minti daca as spune ca am fost o mare fana... cel mult pot admite ca una din melodiile lui m-a obsedat o vreme, acum mai mult timp. Atat. Insa cand am aflat de trecerea lui in nefiinta prima reactie a fost : "mda...imposibil!". Insa in zilele ce au urmat am experimentat ceva straniu. A inceput sa-mi para foarte rau... chiar sa-i duc lipsa! Stupid, zic eu, din moment ce cat a fost in viata stiam de el la modul ca eram constienta ca exista si ca e foarte faimos. Dar mi s-a parut o adevarat dezechilibrare a firii faptul ca Michael nu mai era... cum sa nu mai fie? El?!
In tot cazul, dupa cateva saptamani de ascultat si vazut, am conchis ca Michael Jackson a fost un artist genial si un om bun. Dar vreau cu disperare sa-mi inchid urechile la tot ce se zice acum. La tot ce se scrie si tot ce se "descopera" despre el. Informatiile sunt necesare, nu zic nu, dar cred ca noua generatie (de "descoperitori" ai artei lui Michael Jackson) n-ar trebui sa se loveasca intai de confesiunile asa-zisului amant al lui ( eu nu sunt o persoana din cale-afara de sensibila, dar, va zic, am citit chiar ieri niste chestii pe net care mi-au facut greata!), sau cu declinul asta care i-a fost fatal. Bine, asta ar fi ideal, sa-l vedem si noi cum l-au vazut parintii nostri, insa din nefericire, prea putin probabil.
V-am avertizat ca n-am sa ma pot abtine!
Cu dedicatie
Ok, m-am intors si am terminat cu rant-urile stupidute legate de teme ultra-discutate ( desi sunt sigura ca in scurt timp n-am sa ma pot abtine sa nu postez ceva despre ... ahem! Mai vad...).
Post-ul asta e dedicat unui individ ingenuu care mi-a amintit de placerile bloguitului! Individ pe nume Tudor, dar cunoscut in cercuri restranse ( trebuie mentionat ca de acum ar trebui sa aiba drepturi de autor pentru expresia asta) drept George. Cu alte cuvinte, daca am sa fac vreo referire la un George, de el e vorba, pentru ca pentru mine asa o sa ramana, nu cu alt nume de familie, nu Tudor.
Deci, tovarase de blog, asta e pentru tine si pentru "your genuine ways" loved by all and even copied by some!
Hai salut!
...scuze, nu m-am putut abtine.
Post-ul asta e dedicat unui individ ingenuu care mi-a amintit de placerile bloguitului! Individ pe nume Tudor, dar cunoscut in cercuri restranse ( trebuie mentionat ca de acum ar trebui sa aiba drepturi de autor pentru expresia asta) drept George. Cu alte cuvinte, daca am sa fac vreo referire la un George, de el e vorba, pentru ca pentru mine asa o sa ramana, nu cu alt nume de familie, nu Tudor.
Deci, tovarase de blog, asta e pentru tine si pentru "your genuine ways" loved by all and even copied by some!
Hai salut!
...scuze, nu m-am putut abtine.
vineri, 27 iunie 2008
EMO
Am observat ca in ultima perioada lumea se simte coplesita de acest curent si mi-am zis (ca o buna bagatoare de seama ce sunt) ca nu pot rata ocazia de a-l comenta personal.
"Curentul" emo este in realitate doar o pasa adolescentina pe care majoritatea (emo kid-silor) vor ajunge, cel mai probabil, sa o depaseasca! Manifestari de acest gen exista de cativa ani incoace doar ca recent popularitatea acestei mode a crescut alarmant. Si deoarece acest curent exista de ceva vreme si daca nu ar fi fost strict legat de atitudini specifice unei anumite varste, banui ca pana acum as fi observat macar o persoana emo ajunsa la maturitate (nu vreau comentarii de gen:"toti s-au sinucis inainte de a ajunge adulti"- Ma cam indoiesc ca e asa).
Cu alte cuvinte, consider ca numai parintii care observa tulburari comportamentale (de tipul depresiilor nejustificate) la copilul lor care mai nou se imbraca "ciudat" si umbla cu o gasca noua, ar trebui sa isi faca griji sau sa se arate preocupati!
Cat despre cei ce sunt total impotriva curentului, fiind in necunostinta de cauza (emo sunt doar adolescenti iar comportamentul lor ocazional iesit din comun este datorat fie hormonilor, fie gusturilor care, dupa cum stim, variaza de la individ la individ si "nu se discuta") sau doar nervosi- le sugerez sa se gandeasca la faptul ca in perioada adolescentei si ei au avut "razvratiri" de diverse naturi fie ele mai vehemente sau mai putin vehemente, iar daca nu, as dori sa ii felicit sincer!
TRADUCERE IN ROMANA: Oameni buni, nu mai faceti riduri din cauza unor chestii care nu va afecteaza existenta in nici un fel! Folositi timpul cu cap si nu injurand emolaii, ca nici pe ei nu-i schimba si nici pe voi nu va ajuta cu nimic!
"Curentul" emo este in realitate doar o pasa adolescentina pe care majoritatea (emo kid-silor) vor ajunge, cel mai probabil, sa o depaseasca! Manifestari de acest gen exista de cativa ani incoace doar ca recent popularitatea acestei mode a crescut alarmant. Si deoarece acest curent exista de ceva vreme si daca nu ar fi fost strict legat de atitudini specifice unei anumite varste, banui ca pana acum as fi observat macar o persoana emo ajunsa la maturitate (nu vreau comentarii de gen:"toti s-au sinucis inainte de a ajunge adulti"- Ma cam indoiesc ca e asa).
Cu alte cuvinte, consider ca numai parintii care observa tulburari comportamentale (de tipul depresiilor nejustificate) la copilul lor care mai nou se imbraca "ciudat" si umbla cu o gasca noua, ar trebui sa isi faca griji sau sa se arate preocupati!
Cat despre cei ce sunt total impotriva curentului, fiind in necunostinta de cauza (emo sunt doar adolescenti iar comportamentul lor ocazional iesit din comun este datorat fie hormonilor, fie gusturilor care, dupa cum stim, variaza de la individ la individ si "nu se discuta") sau doar nervosi- le sugerez sa se gandeasca la faptul ca in perioada adolescentei si ei au avut "razvratiri" de diverse naturi fie ele mai vehemente sau mai putin vehemente, iar daca nu, as dori sa ii felicit sincer!
TRADUCERE IN ROMANA: Oameni buni, nu mai faceti riduri din cauza unor chestii care nu va afecteaza existenta in nici un fel! Folositi timpul cu cap si nu injurand emolaii, ca nici pe ei nu-i schimba si nici pe voi nu va ajuta cu nimic!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
